Istoric si populatie

N.M. POPESCU –RĂCĂREANU

MOŞNENII RĂCĂRENI OT  BOANGA SI SATUL LOR RĂCARI

JUDEŢUL DAMBOVIŢA

Cuvânt Înainte

Este o nebănuită mulţumire sufletească, să poţi cunoaşte fapte din vremuri de mult apuse, privitoare la neamul din care însuţi te tragi; să te bucuri de bucuriile înaintaşilor tăi şi să suferi la suferinţele lor; să-ţi oţeleşti propria-ţi voinţă aflând cum şi cu câte au avut ei de luptat în vâltoarea vieţei.

În neamul moşnenilor răcăreni din cari fac şi eu parte s’au păstrat un număr de acte vechi. M’am apucat şi cu răbdare şi trudă le-am descifrat. In ele se vorbeşte de existenţa altor acte mai vechi privitoare la înaintaşii mei pe cari acte, căutându-le în mai multe părţi le-am găsit în cele din urmă la Arhivele Statului. Am pus de s’au descifrat şi acelea. Am aflat din ele o mulţime de lucruri cari interesează nu numai familia noastră a moşnenilor râcăreni, ci conţinutul lor aruncă lumină asupra stărilor sociale din trecut în ţara noastră; arată forme de judecată, de vânzare, ba chiar de autentificare. Nu e fără interes de pildă să vezi că autenticitatea unui act se dădea de însuşi Domnul ţării, cu mărturia veliţilor boeri; că urmărirea unui imobil pentru datorii se făcea numai cu încuviinţarea aceluiaşi Domn. Se mai desprinde din aceste acte felul rânduielilor sociale; că justiţia era destul de bună, deoarece nişte simpli moşneni câştigau în faţa Divanului procese contra boerilor calificaţi… Prin aceasta actele şi faptele ce dau publicităţei cred că ar putea avea un interes mai mare decât cel de pură familie. [….click ….]

 

Numărul şi structura populaţiei

La 1 iulie 2011, conform datelor înregistrate la ultimul recensământ, populaţia oraşului Răcari număra 6.565 persoane, reprezentând 01,24% din populaţia totală a judeţului, în scădere faţă de populaţia înregistrată la 1 iulie 2002, când populaţia totală a oraşului era de 6.980 persoane şi reprezenta 01,29% din populaţia totală a judeţului.

Densitatea populaţiei pe întreg teritoriul oraşului (78,94 kmp) este de 83,16 locuitori/kmp. Aspecte privind evoluţia populaţiei la nivelul oraşului Răcari sunt sintetizate în cadrul Tabelul nr. 6.

Tabelul nr. 6. Prezentarea principalelor caracteristici demografice aferente Oraşului Răcari

Popula-ţie 2002 2011 Evoluţie/

Regresie

Soldul migrării (2011) Soldul natural

(2011)

Sub 14 ani

(2011)

Peste 60 de ani

(2011)

Pop. activă (pers. între 14 şi 60 de ani) Şomaj

(2011)

Total 6.980 6.565 – 415 – 7 – 32 1.119 1.821 3.625 119
% * * -6,32% -0,11% -0,49% 17,04% 27,74% 55,22% 3,28%

 

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Comparativ cu anul 2002 efectivul populaţiei a scăzut cu aproximativ 06,32% (-415 persoane), conform ultimelor date oficiale furnizate de Institutul Naţional de Statistică pentru anul 2011.

În prezent, structura populaţiei pe localităţile componente reiese din Figura nr. 5, în care se poate observa faptul că localitatea Răcari deţine cea mai mare pondere a populaţiei (33,38%), urmată de Mavrodin (16,06%). Celelalte localităţi formează două grupe cu diferenţe semnificative şi anume localităţile Colacu (13,87%), Ghergani (12,11%) şi Ghimpaţi (11,98%) ce au valori mai ridicate ale populaţiei şi localităţile Bălăneşti (02,69%), Săbieşti (07,02%) şi Stăneşti (02,87%), ce prezintă valori reduse ale populaţiei.

Figura nr. 5. Structura populaţiei pe localităţile componente ale Oraşului Răcari în anul 2013

Sursa: Primăria Oraşului Răcari

În ceea ce priveşte structura etnică a populaţiei oraşului Răcari se remarcă preponderenţa populaţiei române, urmată în valori mai reduse, de populaţia de etnie romă.

Legat de structura populaţiei pe confesiuni religioase în cadrul oraşului Răcari, majoritară este religia ortodoxă, urmată în număr redus de confesiunile penticostală şi adventistă de ziua a şaptea.

Structura pe sexe a populaţiei relevă o uşoară preponderenţa a populaţiei feminine (3.423 persoane de sex feminin), aceasta reprezentând 52,14% din populaţia totală a oraşului, în timp ce persoanele de sex masculin (3.142 persoane) reprezintă 47,86% din total.

În ceea ce priveşte structura populaţiei pe grupe de vârstă la nivelul localităţilor componente ale oraşului în perioada 2002-2011 reies următoarele:

  • populaţia tânără în anul 2011 a scăzut cu 125 persoane faţă de anul 2002 (când a înregistrat cel mai ridicat nivel din perioada analizată) şi reprezintă segmentul de vârstă cel mai redus ca număr;
  • populaţia adultă în anul 2011 a scăzut cu 124 persoane faţă de anul 2002 (când a înregistrat cel mai ridicat nivel din perioada analizată) şi reprezintă segmentul de vârstă cel mai ridicat ca număr;
  • populaţia vârstnică în anul 2011 a scăzut cu 153 persoane faţă de anul 2002 şi reprezintă segmentul mediu de vârstă ca număr;
  • vârsta medie a populaţiei Oraşului este de 41,41 ani, ceea ce demonstrează faptul că localitatea nu se află sub un risc imediat de îmbătrânire, motiv pentru care nu sunt aşteptate fenomene de depopulare în viitorul apropiat.

La nivelul Oraşului structura populaţiei pe niveluri de studii arată nivelul ridicat al studiilor preşcolare, primare, gimnaziale şi liceal, dar şi nivelul scăzut al frecvenţei studiilor superioare.

Această structură a populaţiei relevă faptul că forţa de muncă nu este în general calificată, fiind necesare programe de instruire şi formare profesională pentru populaţia oraşului, în scopul facilitării inserţiei populaţiei active pe piaţa locală sau regională a muncii.

Starea civilă a populaţiei. Conform datelor consemnate în evidenţele Primăriei Oraşului Răcari, în anul 2012 au fost oficiate 23 de căsătorii şi s-au înregistrat 2 divorţuri. Prin urmare rata de divorţialitate a populaţiei căsătorite este de 00,30‰, rată scăzută faţă de media la nivel naţional (2,15‰) pentru localităţile din mediul urban.

 

4.3.2. Analiza dinamicii populaţiei din punct de vedere al natalităţii, mortalităţii şi sporului natural

 

Gradul de îmbătrânire al populaţiei este de 1.167,11‰, însemnând că la 1.000 de persoane tinere cu vârsta de până la 14 ani revin aproximativ 1.167 de persoane vârstnice cu vârsta de 65 ani sau peste această vârstă.

Comparativ cu gradul de îmbătrânire a populaţiei la nivel de judeţ, de 986,17‰, oraşul Răcari înregistrează o valoare mai ridicată, subliniind încă odată faptul că din punct de vedere al dinamicii demografice Oraşul Răcari se confruntă cu un proces de îmbătrânire a populaţiei, specific mai degrabă localităţilor din mediul rural decât celor din mediul urban existente la nivelul judeţului Dâmboviţa.

În perioada 2002-2012 s-au înregistrat 766 născuţi vii şi au avut loc 1.272 decese, rezultând un spor natural negativ de 506 persoane. Rata natalităţii, în mod curent, este de 10,96‰, iar rata mortalităţii este de 16,45‰.

Făcând o comparaţie cu judeţul Dâmboviţa, pentru perioada menţionată anterior, sporul natural al oraşului a înregistrat o tendinţă negativă mult mai pronunţată decât media la nivelul judeţului.

În Oraşul Răcari, în perioada 2002-20011 au fost înregistrate 884 de persoane care au plecat cu domiciliul (inclusiv migraţia externă) şi 856 persoane care şi-au stabilit domiciliul în cadrul oraşului (inclusiv migraţia externă), rezultând un sold migrator negativ de – 28 persoane.

Din datele statistice furnizate de către Primăria Oraşului Răcari, respectiv din informaţiile consemnate în situaţiile Institutului Naţional de Statistică reiese faptul că din punct de vedere al analizei demografice oraşul prezintă o situaţie relativ stabilă, aflată însă sub riscul depopulării, instabilităţii demografice şi al dispariţiei unora dintre localităţile asimilate, pe termen mediu şi lung.