Eveniment

COMEMORAREA EROULUI-MARTIR, CA NICIODATĂ

Ca la fiecare sfârșit de an, pe o vreme care semăna a primăvară, Primăria orașului Răcari a comemorat pe ghimpățeanul Barbu Petre Marian, erou-martir al Revoluției din decembrie 1989. La ora 13.00, la sediul administrativ, cei prezenți au stat la o ceașcă de cafea sau ceai, dupa preferință. Apoi,

fanfara “Chindia Brass”a interpretat melodii patriotice, lângă Monumentul Eroilor, aflat pe strada ce poartă numele eroului-martir.
La ora 14.00, cu un marș de întâmpinare, au fost primite oficialitățile: primarul orașului Răcari, Marius Caravețeanu, consilierul județean Gabriel Plăiasu, cadre militare, consilieri locali. Amfitrionul comemorării, prof. Tănase Mugurel, a urat bun-venit oficialităților, după care a vorbit despre Barbu Petre Marian, cu care a copilărit. S-a intonat Imnul Național, iar, pe un catarg, s-a arborat drapelul României. În memoria eroului-martir, sublocotenent post-portem Barbu Petre Marian, s-a păstrat un moment de reculegere, pe fundalul muzical al piesei ”Silance”.
A urmat slujba de pomenire.
La crucea eroului-martir, au depus coroane: Ofițeri ai regimentului 64 de parașutiști, de la UM 01842 Boteni, Primăria orașului Răcari, Consiliul Local Răcari, Liceul Teoretic ”Ion Ghica” Răcari, Poliția orașului Răcari, Partidul Național Liberal.
Au luat cuvântul oficialitățile. Domnul colonel Marius Crăciun a vorbit despre rolul armatei în Revoluția din 1989, despre eroii ei, printre care și eroul-martir ghimpățean, căzut la datorie la Televiziunea Română. Consilierul județean, domnul Gabriel Plăiasu, a evidențiat jertefele aduse de eroii neamului de-a lungul istoriei, printre care se numară și ghimpățenii mentionați pe plăcile monumentului local.
Invitat să vorbească, primarul orașului Răcari, a spus că are obligația morală de a comemora
eroul-martir, în fiecare an. Nu doar în calitatea de edil, ci și în cea de fost camarad de arme, ambii fiind
încorporați la unitatea de parașutiști din Boteni, în perioade diferite. Viceprimarul orașului, domnul Popa Dumitru, a specificat că ghimpățenii au eroi în toate momentele istorice ale neamului. Și de această dată, consilierul local Gheorghe Mircea a realizat un moment cu eroul-martir, cu contribuția familiei Tănase Adrian, în special a lui Alin. Din ceruri, Barbu Petre Marian a “vorbit” celor prezenți. Un fragment: “Să-mi trimiteți cupe pline/Cu lacrimi, să mă aline/ Să le beau, până la fund/ În vise, să mă ascund. Din rai, Doamne, să mă duc/ S-aud cântecul de cuc/ Și o noapte, nu mai mult/ Să fiu om, ca la-nceput. Și mi-e dor, Domne, mi-e dor/ Să fiu om și, iar, să mor.

Fiind vremea sărbătorilor de dinaintea Crăciunului, nu au lipsit colindele. Corul ”Unison”, condus de prof. Alina Popa, precum și corul ”Doina Ghimpațiului” au încântat asistența. Comemorarea s-a încheiat cu melodii patriotice, interpretate de fanfară, în timp ce familia eroului-martir a respectat datina, printr-un parastas.
Prof. Mircea GheorgheCA NICIODATĂ

EROUL GHIMPĂȚEAN – MARTIR AL REVOLUȚIEI ROMÂNE

(Slt. post-mortem Barbu Petre Marian)
S-a născut la 29 iunie 1969, tatăl Niculae, mama Iulia, având un frate și două surori. Copilăria și-a petrecut-o la Ghimpați, cutreierând cu prietenii săi prin codrii ce țin în poală satul natal.

Vara, sub tălpile goale a simțit fierbințeala pământului natal, iarna tălpile bocancilor i-au fost de multe ori schiuri. Apele râului Colentina l-au răcorit pe vreme călduroasă și i-au spălat “păcatele adolescenței”. Prietenii copilăriei tânărului Marian au fost vecinii lui: frații Ciobanu Gheorghe și Cornel, Șerban Iulian, Gavrilă Ștefan, frații Lemnaru Mugurel și Lili, Tănase Mugurel. Cu aceștia poate s-a jucat de multe ori
“De-a Războiul” neștiind ca el însuși va participa la ceea ce noi numim astăzi: Revoluția din 1989. Educația și-a început-o la Grădinița normală din localitate, urmată de Școala cu clasele I-VIII Ghimpați. Și-a continuat pregătirea la Școala Profesională din Târgoviște,
obținând calificarea de strungar, ceea ce îl va ajuta sa obțină un loc de muncă la C.O.S Târgoviște.
A fost încorporat ca parașutist în anul 1988 la Unitatea Militară din Boteni. În decembrie 1989 se afla acasă, în concediu, de care nu s-a bucurat foarte mult, deoarece a fost chemat după 3 zile, plecând în uniforma militară.
A plecat cu speranța că se va întoarce acasă de sărbători, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat.
În seara zilei de 23 decembrie 1989, orele 21:30, în timp ce, asupra sa și asupra camarazilor săi, se tragea din mai multe direcții, au primit ordin să se îndrepte spre ultimul tanc din flancul drept al dispozitivului. Era o nouă poziție de unde se tragea. Un individ de sub tanc a început să tragă. Din mărturia cpt Rădulescu Aurelian Mihail se tragea și din spate, dar și dinspre coltul blocului și subsol. Iată ce declara acest camarad de arme: “Am lichidat pe cel de sub tanc și de la coltul blocului, iar cel de la subsol a reușit să scape.
Datorită tragerii executate asupra noastra, a fost rănit mortal soldatul Barbu Petre Marian.” Cauza decesului a fost plagă craniană împușcată. Așa și-a găsit sfârșitul eroul din Ghimpați care a fost înmormântat cu tricolorul pe piept și onoruri militare.

Comments

comments